CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii
romani,din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre.
Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de
stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat
roman, in lucrarea sa “istoria naturala”scrie si despre ciupercile bune de
mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica,
trateaza in lucrarea sa “Despre mijloacele de vindecare” si medicamente de
origine vegetala obtinute din ciuperci.

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate
datorita gustului si aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la
introducerea unor speci

i in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci
cultivate era de circa 3 763 000 t,
situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat
din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre
speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion),
urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Auricularia sp. si Lentinus sp.

Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu
investitii minime, in aceasta carte sunt prezentate sfaturi practice privind
modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate
consumului familial - si nu numai.
Lucrarea de fata se adreseaza in egala masura cultivatorilor amatori si
celor experimentati, atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din
nordul tarii. Totodata, vine in sprijinul tuturor amatorilor de ciuperci,
prin indemnul de a nu se mai expune riscurilor consumului unor ciuperci
toxice, ci obtinerii unor culturi sigure in gospodaria proprie. Adresez
acest indemn cu atat mai mult, cu cat presa noastra a semnalat in ultimul
timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci recoltate in flora
spontana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre judetele
Romaniei.

Valoarea alimentara a ciupercilor

Ciupercile contin, pe linga apa – intre 82 si 92%-substante proteice,
hidrati de carbon, lipide, vitamine si saruri minerale. Proteinele sunt
comparabile cu cele din carne si au un rol foarte important in organism, in
ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol plastic).De
asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si hormonilor, la
apararea organismelor impotriva infectiilor si pot folosi ca material
energetic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura proteinelor din
ciuperci sunt prezenti 10 aminoacizi esentiali care se gasesc, de obicei, in
albumina oului, caseina laptelui si gliadina din griu. Valorea nutritiva a
proteinelor depinde de digestibilitatea lor ( posibilitatea de a fi
transformate si absorbite de tubul digestiv ). Hidratii de carbon (manita,
glucoza, trehaloza, glicogenul si celuloza ) apar in proportie de 6% in
ciupercile uscate si de 0,9-1% in cele proaspete. Glucidele (2,5%) din
ciuperci sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din carnea animala.

Ciuperca este singura planta din intreg regnul vegetal care contine glicogen,
fiind denumita si “carne vegetala”.

Unele specii de ciuperci mai contin si substante tanante, uleiuri eterice
etc.

Vitaminele au un rol complex in organism :contribuie la cresterea si
dezvoltare, maresc rezistenta acestuia, fortifica sistemul nervos etc.
Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care contin vitamine din
complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantotenic),
vitamina D (specifica pentru carnea de peste), vitaminele A1, C, K si PP. 

Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt utilizate de organism
ca sursa de energie.Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele din
organism transporta vitaminele A, D, B si le asigura absorbtia pri tubul
digestiv. Mai au rol de regenerare a tesuturilor, intra in alcatuirea
sistemului nervos, asigura buna functionare a glandelor(tiroida), contribuie
la formarea anticorpilor si la functionarea normala a pielii etc. 

Substantele minerale (0,5% - 1,5%) din ciuperci, determinate in cenusa sunt:
K(potasiu) – 44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%; SI(siliciu) - 8%. Dupa
continutul in fosfor, ciupercile sunt comparate cu carnea de peste. Magneziu,
sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in ciuperci, ceea ce le
incadreaza printre alimentele putin sarate.

Substantele minerale numite si catalizatorii vietii sunt absolut
indispensabile pentru buna functionare a organismului. Ele fac parte din
compozitia celulelor si a singelui. Ciupercile de cultura au o aciditate
scazuta, fiind data de catre acidul malic si citric. Enzimele din ciuperci
si, in special, tripsina, au rol important in digestie. 

Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment de baza,
atat de catre persoane sanatoase, cat si de catre diabetici (nu contin
amidon). Lipidele se gasesc in ele numai sub forma combinata (agaricine,
lecitine, ergosterine, fosfatide).

Gama larga a preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciuperci, Ioana
Tudor, 1996,Ed.Tehnica), precum si posibilitatea conservarii pentru iarna,
explica interesul de care se bucura acestea. 


Valoarea terapeutica a ciupercilor
Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea
penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care
au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt preocupati si
acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa ce au fost
valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pentru
medicina, pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea
diferitelor arome.

Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si
imonologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a
observat ca, datorita continutului lor ridicat in anumite polizaharite, au
proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in peretii celulari,
ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in industria cosmetica. In
trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, rascovii
s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe gigantea s-a
izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuberculozei;
din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat
substante antibiotice, iar din Marasmius rameales-o substanta activa contra
germenilor tifosului.

Popularitatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de calitatile
gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Din
aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o
regresie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al
lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin
radiatii, sau cu alte imunostimulente,cind relatia gazda-tumoare permite un
astfel de tratament. 

Din ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care
inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati
hemostatice; Marasmius oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma
sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire. 

Cu circa 30 de ani in urma, dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga),
s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi
aminici, cu efecte benefice asupra organismului uman. 

Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante
minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari
de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se atribuie si insusiri
antibiotice.


De ce sunt atat de cautate ciupercile?
Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura
rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de
suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai
este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci,
cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta
intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare
materiale refolosibile, ieftine.

Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru
patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de
cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de
kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de
cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an.

Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100
de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp
scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal. 

Ce ciuperci se pot cultiva 



In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de
ciuperci:

- Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)

- Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis) 

- Buretele vanat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus )

- Buretele rosiatic (Pleurotus florida)

- Buretele brun (Pleurotus sajor-caju )

- Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae) 

- Buretele ciuciulete (Coprinus comatus ) 

- Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata ) 

Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai restranse. 



In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile



Ciupercile se pot cultiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in mod
concret, o perioada anume, trebuie sa tinem seama de urmatoarele conditii:

zona geografica in care se realizeaza cultura;

specia de ciuperci cultivate;

gradul de dotare a spatiului de cultura.



Studiati tabelele 1 si 2, in functie de zona in care locuiti (in nordul sau
in sudul tarii), alegeti specia de ciuperci sau de bureti pe care doriti sa
o cultivati, tinand cont de regimul de temperatura realizabil in localul de
cultura utilizat.

Odata ce ati facut alegerea, puteti trece efectiv la organizarea
ciupercariei, aplicand cu strictete sfaturile cuprinse in prezenta lucrare. 

Se pot cultiva ciupercile in asociere?
Raspunsul este afimativ, cu conditia de a fi respectate cerintele fata de
substratul de nutritie, de caldura, umiditate si in special de lumina,
deoarece in cazul asocierii ciupercilor de balegar cu una din speciile de
bureti, aceasta cerinta este diferita.

Astel, in timp ce buretii, de la perioada de formare si pana la recoltare,
au nevoie de lumina, obligatoriu, ciupercilor de balegar acest factor le
este indiferent.



Pot fi realizate, in acelasi spatiu, urmatoarele asocieri de ciuperci:

- Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna cu buretele vanat;

- Ciuperca alba termofila cu una din speciile de bureti rosiatic, brun sau
cornet;

- Ciuperca de balegar alba, crem sua bruna cu buretii ciuciulete.